Am fost la clinica pentru un control de rutină şi am constatat că sunt bolnav.
Când Domnul mi-a măsurat tensiunea, am remarcat că tandreţea mea era foarte scăzută.
Când mi-a verificat temperatura, termometrul indica 40 de grade de anxietate.
Am făcut şi o electrocardiogramă, iar diagnosticul a fost acela că am nevoie de câteva transfuzii de iubire, deoarece arterele mele erau astupate de solitudine şi amărăciune. Ele nu mai puteau iriga inima mea goală.
Am fost la ortoped deoarece nu mai puteam să merg alături de cei dragi . Nu puteam să le acord nici macar o îmbrăţişare , pentru că îmi făcusem o fractură când m-am împiedicat de despartire.
Mi-a mai descoperit o miopie datorită faptului că nu puteam să văd dincolo de aspectele negative ale vietii...
Când i-am spus că urechile mele au asurzit, El a constatat că am neglijat prea des să ascult vocea sa.
În marea sa intelegere fata de mine , un simplu muritor , mi-a oferit o consultaţie gratuită si mi-a dat reteta care sa ma ajute sa-mi regasesc din nou linistea,sa redevin cel care am fost cindva. Astfel eu mă angajez, părăsind această clinică, să nu iau decât remediile naturale pe care mi le-a prescris în acest moment de adevăr cu mine:
- Când mă ridic din pat să beau un pahar de recunoştinţă;
- Înainte de a merge la muncă să iau o lingură de pace;
- La fiecare oră să aplic o compresă de răbdare;
- Spre casă să îmi fac o injecţie cu o bună doză de iubire;
- Şi, înainte de a merge la culcare, să iau două capsule de conştiinţă împăcată...si sa trag bine peste mine patura sperantei
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu